Alexandru Vlahuță
Satul centru de comună poartă această denumire din preajma sărbătoririi centenarului nașterii scriitorului, înglobând fostele sate Pătrășcani și Pleșești.

Buda
Zona în care se află acum această localitate este atestată începând din anul 1468 sub diverse denumiri legate de proprietățile și morile existente acolo, presupunând o locuire destul de intensă. În primele recensăminte din Moldova apare la 1772 ca sat aparte, iar în 1774 ca sat contopit cu Pătrășcani, pe care-l înglobează la sfârșitul secolului al XVII-lea dar îl pierde în 1803. Din 1816 include în teritoriul său Pleșeni, până la 1838, când satul respectiv trece la Pătrășcani. În această perioadă, dar și mai târziu în actele oficiale se folosește denumirea Pleșeni sau Buda. După 1854 Buda este înglobată în Bescher până în 1887 când acest sat se contopește definitiv cu Buda.
Din 1864 până în 1956 Buda este comună, cu excepția perioadei 1929 – 1931 când face parte din comuna Petru Rareș. În prezent, aparține de Alexandru Vlahuță (din 1956).

Florești
Existența localității este strâns legată de cea a mănăstirii, care datează de la 1590. Satul propriu-zis este atestat documentar la 12 iulie 1597. Ca apartenență administrativă, Florești se deosebește oarecum de restul comunei în sensul că a aparținut accidental de ocolul Racovei (care a fost “schimbat” în mai multe rânduri între ținuturile Vaslui și Tutova), iar o scurtă perioadă chiar de ținutul istoric al Vasluiului. La 1774 înglobează Laza, iar la sfârșitul secolului și Poienești, iar din 1812 și trupul de moșie Florentina. În 1864 Florești devine comună, însă din 1876 este inclus ca sat component în comuna Buda. Din 1887 redevine comună, înglobează temporar satele Dealul Secării și Poienești, din 1968 trece la Poienești și după 1987, la Alexandru Vlahuță.

Ghicani
Atestat sub denumirea Bicani la 13 iunie 1436. La sfârșitul secolului al XVIII-lea înglobează satul Cernați, dar de la 1803 este la rândul său contopit cu Puțul Olarului. Reapare ca localitate de sine stătătoare în Catagrafia Moldovei din 1831. La 1865 făcea parte din comuna Ibănești, din 1876 trece la comuna Suseni, revine la Ibănești în 1887 de care va aparține până în 1956, cu două excepții: în 1952 se constituie pentru scurt timp comuna Ghicani, iar în 1929 – 1930 aparține de comuna Suseni. Din 1956 Ghicani este în comuna Alexandru Vlahuță.

Morăreni
Localitate care apare în 1904 sub denumirea Morile Morăreni și se constituie definitiv în 1925, prin unirea cu Morile Dezrobiți. În același an devine comună. Un document din 1468 atestă existența mai multor mori în această zonă. Satul este inclus apoi succesiv în comunele Băcani, Florești, Buda, până în 1956 când trece la Alexandru Vlahuță.

Localitatea Alexandru Vlahuță se află în partea de sud a județului Vaslui, la 24 km de orașul Bârlad, 60 km de orașul Vaslui și la 80 km de orașul Huși. Comuna este compusă din satele Alexandru Vlahuță, Ghicani, Buda, Morăreni și Florești.

Mărginită de cele două pârâuri, Simila și Ibana (străvechea Liubana -„vale a dragostei”), comuna se găsește pe Colinele Tutovei, podiș format pe frământatul fund al Mării Sarmatice. Condițiile prielnice au favorizat apariția și dezvoltarea vieții pe aceste meleaguri, astfel încât, din negura mileniilor s-a păstrat un schelet de mamut, descoperit în anul 1889.