FILIALA JUDEȚEANĂ VASLUI
A ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA

Comuna Bogdănești

Comună membră ACoR din 07.01.2005

Prin HCL nr. 3 din 07.01.2005 comuna Bogdănești a devenit membru al Asociației Comunelor din România

Descrierea comunei

Monografiile unor sate sau ale unor grupuri de sate așezate pe văi mai mult sau mai puțin întinse, realizate pe baza documentelor istorice, publicate sau inedite, reprezintă cercetări de mare însemnătate pentru istoria socială, economică și culturală. Atunci când autorul unei astfel de lucrări este și un bun cunoscător al istoriei limbii și când în lucrare sunt prezentate informații privitoare la numele proprii de persoane si de locuri – sunt parte a istoriei zonei cercetate. O astfel de lucrare este „Valea Horaieții- istorie și onomastică de la origine până în prezent” de Horia STAMATIN, pe care, prin problematica și amploare, nu o putem asemăna cu nici una din monografiile pe care le cunoaștem. O simplă parcurgere a „Sumarului” este în măsură să confirme cele spuse.
Horia STAMATIN s-a născut la 27 martie 1917 în Bogdănești, fostul județ Tutova, astăzi județul Vaslui. Tatăl, Panaite STAMATIN, originar din satul Banca, același județ, își are rădăcinile într-o familie de vechi răzeși cu puternice ramificații în istoria locurilor. Timp de 40 de ani a fost învățător în satul Bogdănești, încât la o vreme a putut constata că toți locuitorii satului au învățat carte prin strădania sa. Este autorul „Monografiei comunei Bogdănești din județul Tutova și al altor scrieri, publicate sau rămase în manuscris. Mama, Ecaterina, originară din Văleni, își are obârșia tot într-un neam de răzeși. Soții Panaite și Ecaterina STAMATIN au avut 11 copii, dintre care opt, în viață, au ajuns oameni mari și au ocupat locuri reprezentative în viața socială.

Comuna situată în lungul pârâului Horoiata și al afluentului acestuia, Bogdănești, aparținând bazinului hidrografic Bârlad, iar din punct de vedere geomorfologic Colinelor Tutovei. Structural, bazinul Horoiatei corespunde extremității meridionale a Platformei Moldovenești, care se afundă repede spre sud, trecând spre Depresiunea Bârladului. Fundamentul, situat la adâncimi diferite, nu se reflectă în nici un fel în morfologia regiunii, aceasta din urmă fiind condiționată de depozitele sedimentare ale ultimului ciclu, respectiv depozite ale sarmațianului superior (chersonian) și ale meoțianului, dispuse monoclinal, cu o înclinare de 5–7 m/km de la nord-nord-vest spre sud-sud-est. Depozitele chersoniene în facies delataic sunt reprezentate printr-o succesiune monotonă de nisipuri cu structură încrucișată, argile nisipoase și argile. Aceste depozite apar în lungul versanților sub forma unor fâșii ce se îngustează treptat spre cursul mijlociu și inferior. Meoțianul apare la partea superioară a stivei sedimentare din regiune, reprezentând culmile interfluviale din regiune, fiind reprezentat printr-un orizont inferior, al cineritelor andezitice de Nuțasca-Ruseni (care nu s-au impus în mod deosebit în relief) și un orizont superior, argilo-nisipos. Datorită dispoziției monoclinale, orizontul cineritic coboară în altitudine, în timp ce orizontul superior are o grosime tot mai mare spre sudul regiunii. Valea s-a adâncit cu ușurință în depozitele friabile care apar la zi, evoluând atât prin eroziune în adâncime, cât și prin eroziune regresivă. Un rol extrem de important l-au avut procesele de versant (eroziunea areolară, ravenarea, procesele de deplasare în masă), procese care contribuie și astăzi la modelarea intensă a versanților. Retragerea acestora prin procesele amintite și transportul materialelor deluviale la nivelul luncii au contribuit la lărgirea și supraînălțarea acesteia în anumite sectoare.

Nu are o stemă aprobată prin H.G.

Ion DOROBANȚU

PRIMARUL COMUNEI

Date de contact:

 Website: www.primariabogdanesti.ro
 E-mail: bogdanesti@vs.e-adm.ro
 Telefon: +40 235 428 827