Dintre formele de acumulare apare terasa și șesul de pe răul Lohan și Crasna iar pe cuestele văilor multor pâraie apar așa numitele hârtoape. Comuna este străbătută de două râuri Crasna și Lohan.
Vinețeștiul a fost compus din satul Cordeni și satul Vinețești iar ca tarlale găsim; Horoiata, Țurchea, Chirtoaca, Analog, Folești, Răzășie, Valea și Drumul Hușului. Cele mai numeroase familii în Vinețești sunt cu numele de Chitic și Popa, iar în Cordeni întâlnim nume de familii ca: Băietu și Gavrilă. Din câte se cunoaște de către localnici de aici nu sa plecat în alte sate. Răzeșii erau proprietari de teren în mai multe sate iar ca unități de măsură întâlnim funia, pasul, palma, stânjenul, pogoanele, falcia și prăjina (funia=20 pași, un pas=6 palme=1,5 m).
La Cordeni au fost îngropați înafara cimitirului soldați nemți în spatele grădinii unui localnic; Morosanu Gică. Satele sunt îmbătrânite iar printre bătrânii satului mai întâlnim câțiva veterani; Chitic Traian, Ciudin Mihai, Cozma Gheorghe, Gavrilă Grigore, Băetu Costică.
În Vinețești nu întâlnim alte culte religioase decât cel ortodox, în sat sunt două biserici una în vechii Cordeni cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril construită între anii 1977-1979, iar cealaltă, în Vinețești cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie construită în jurul anului 1905.
Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor. Iar ca activități secundare avem :morăritul, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, a strugurilor, apicultura, pescuitul și pomicultura.
Curteni sat vechi de pe timpul lui Ștefan cel Mare are ca tarlale Râpa Bucșei la Stejar, Buzdugan, Baștină, Baltă, Bălănești, Hârtop, Livezi și Șipot. Acest sat în vechime era format din două părți, Popești și Curtenii iar dintr-un document vechi pe care îl anexăm alăturat neamul Agarici este printre primii ce- au descălecat pe aceste meleaguri.
În satul Curteni există o biserică din lemn cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril care datează din anul 1475 construită în incinta cimitirului; dar actualmente este degradată în proporție de 90 %. Totuși în sat mai există o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.
Localnicii satului au îmbătrânit puțini la număr și totuși mai întâlnim câțiva veterani; Solomon Ioan, Cornea Mihai, Arhire Dumitru, Cîsu Mihai, Samoilă Gheorghe și Avram Grigore.
Bătrânii ne povestesc cât de frumos se distrau la hore, baluri și nunțile care începeau și parcă uitau să se mai termine, de sâmbătă până marți. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor. Iar ca activități secundare avem :morăritul, prelucrarea laptelui, a strugurilor, apicultura, pescuitul și pomicultura.
Oltenești vine de la numele unui țăran ”Oltenescu” care a fost împroprietărit pe aceste meleaguri de Ștefan cel Mare, ca tarlale întâlnim Moisea, în Tei, Teasc, la Fabrică, Drăgotești, Budăia, Valea Merilor la Burghelea și în Baltă, iar ca părți de sat; Văduleț și Streaua.
În memoria cetățenilor au rămas ca amintiri frumoasele hore, nunțile de la țară care se făceau cu fanfară, începeau de sîmbătă și se terminau marți. Cîțiva localnici își aduc aminte cum au fost îngropați soldați nemți pe șesul Olteneștiului în lozie, după calea ferată.

Comuna Oltenești este așezată între pâraiele Crasna și Lohan, într-o regiune deluroasă, fiind înconjurată de păduri ce se întind spre Huși și prezintă un relief cu multe vai, pâraie, și dealuri unde există condiții pentru pășunat și agricultură.
La sud-est de reședința de județ, orașul Vaslui, este amplasată una din cele 82 de comune, comuna Oltenești. Așezată de o parte și de alta a râului Lohan, are în componența sa un număr de șase sate, Oltenești reședința de comună, Târzii, Pâhna, Vinețești, Curteni și Zgura.